Descoperă secretul palpitant al Frontonului din București!
Este o clădire simbol din Capitală, locul ce a format generații întregi de studenți, pe lângă care mulți bucureșteni trec zilnic fără să-i știe povestea fascinantă. Frontonul Palatului Universității din București are o însemnătate aparte. A fost distrus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
O clădire simbol
Când se vorbește despre cele mai cunoscute clădiri din Capitală, de pe listă nu poate lipsi cea care găzduiește Universitatea București. Este locul în care tineri absolvenți de liceu din toate colțurile țării visează să învețe, pe băncile căruia au stat nume mari din țară.
Mulți bucureșteni trec zi de zi pe lângă ea, fără să realizeze că, de fapt, trec pe lângă o adevărată comoară a istoriei orașului.
Palatul Universității București are o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, ceea ce îl face cea mai mare instituție de învățământ de la noi din țară.
Construcția sa a durat mai bine de un deceniu
Povestea sa începe în octombrie 1857, odată cu debutul lucrărilor de construcție, pe locul pe care a funcționat Colegiul Sfântul Sava. Clădirea a fost ridicată după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. Pentru finalizarea sa, românii au așteptat nu mai puțin de 12 ani. Între 1912 și 1926, au fost adăugate și corpurile laterale, sub îndrumarea arhitectului Nicolae Ghica-Budești.
Frontonul Palatului Universității din București
Frontonul Palatului Universității din București are o însemnătate aparte. El a fost realizat în stil clasic, din piatră de Rusciuc, lucrările fiind făcute de Karl Storck, care i-a avut alături pe Waibel, asistentul său, și pe Paul Focșeneanu, unul dintre elevii săi.
Pe el era înfățișată Minerva încununând artele și științele. În imaginea centrală, aceasta oferea o cunună de lauri unei figuri ce ținea o liră, simbolul poeziei. Zeița era înconjurată, la stânga și la dreapta, de științe și arte, drapate sau nud.
Doar opt decenii mai târziu, frontonul a fost distrus pe 4 aprilie 1944, în timpul bombardamentelor aeriene americane. Nu a fost refăcut, însă fragmentele recuperate din mormanul de ruine sunt păstrate și astăzi la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din Capitală.
Muzele pe care le vedem în prezent pe fațada Universității București au fost ridicate în 1929, create de sculptorul Emil Wilhem Becker.
Grădina Botanică din București se transformă total
Grădina Botanică din București, unul dintre cele mai frumoase spații verzi ale capitalei, se pregătește să se transforme total în următoarele patru luni. Începând cu luna aprilie, grădina va fi închisă pentru lucrări de modernizare și renovare.
