Descoperire șocantă în România! Ce s-a găsit în pădure va schimba tot ce știai despre istorie!
O descoperire arheologică remarcabilă a avut loc în comuna Brusturi, acolo unde un rezident local a găsit mai multe bucăți de topoare celtice și o lamă de cuțit, datând de aproximativ 3.000 de ani. Evenimentul a avut loc duminică, iar obiectele au fost predate marți Muzeului Ţării Crişurilor, unde vor fi studiate și expuse publicului larg.
Cine a descoperit obiectele, vechi de 3.000 de ani
Descoperirea a fost realizată de un orădean pasionat de arheologie, care a alertat autoritățile și a acționat responsabil, predând obiectele istorice profesioniștilor. Analiza preliminară sugerează că stilul de realizare al acestor artefacte se potrivește cu cel folosit pentru obiectele descoperite în Peștera Igriţa din Aștileu.
Cu ajutorul detectorului său de metale, bărbatul pasionat de arheologie a găsit mai multe bucăți de topoare celtice și o lamă de cuțit, cu o vechime estimată de aproximativ 3.000 de ani. Descoperirile au fost făcute într-o pădure din satul Picleu, comuna Brusturi, iar obiectele au fost preluate de Direcţia de Cultură şi vor fi predate Muzeului Ţării Crişurilor.
„Hobby-ul meu este să mă plimb cu detectorul de metale prin păduri. Am găsit fragmentele de topoare celtice și lama de cuțit în aceeași groapă în pădurea din satul Picleu, comuna Brusturi. Mi-am dat seama de la început că sunt valoroase și le-am predat imediat la Primărie, așa cum prevede legea”, a declarat Preda Bălăiban pentru BIHOREANUL.
Aceasta nu este prima descoperire a pasionatului de arheologie, care, în trecut, a mai adus la lumină capete de topoare vechi de mii de ani și denari romani din argint. Toate aceste obiecte se găsesc acum în Muzeul Ţării Crişurilor, contribuind la îmbogățirea patrimoniului istoric al regiunii.
Ce istorie au obiectele găsite de orădean
Cercetările preliminare indică faptul că aceste artefacte datează de la finalul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului, aproximativ în secolele XII – X î.Hr. Descoperirea este remarcabilă nu doar pentru vechimea sa, ci și pentru faptul că stilul de realizare al obiectelor corespunde cu cel al descoperirilor din Peștera Igrița din localitatea Aștileu.
Bogdan Tegreș, consilier în cadrul Direcției pentru Cultură Bihor, a oferit detalii despre importanța acestei descoperiri. Specialistul a adăugat că topoarele și lama de cuțit, care au fost folosite de oamenii preistorici atât ca arme, cât și ca unelte, pot fi chiar legate de locuitorii din Peștera Igrița.
„La o primă cercetare a fragmentelor, acestea datează de la finalul Epocii Bronzului şi începutul Epocii Fierului, adică din secolele XII – X î. Hr. Descoperirea, ce aparţine culturii pretracice, este cu atât mai interesantă cu cât stilul de realizare a obiectelor corespunde cu specificul Peşterii Igriţa din localitatea Aştileu”, a precizat pentru BIHOREANUL sursa citată.
Această cavernă, situată în satul Peștere, comuna Aștileu, a fost locul unor descoperiri arheologice notabile de-a lungul timpului, incluzând tezaure monetare romane, obiecte de ceramică și bronz, precum și urme ale vieții animale, cum ar fi molari de Ursus spelaeus.
Bărbatul nu dorește recompensă
Într-o societate în care mulți ar putea visa la recompense substanțiale pentru descoperirile lor arheologice, Preda Bălăiban a ales să își urmeze inima și să renunțe la orice răsplată financiară pentru descoperirile sale istorice.
Conform procedurilor legale, cei care descoperă obiecte valoroase și aleg să le predea autorităților pot beneficia de o recompensă, de obicei, între 30% și 45% din valoarea evaluată, mai ales dacă artefactele au o importanță deosebită.
Cu toate acestea, Preda Bălăiban a renunțat explicit la orice recompense, fiind bucuros că poate ajuta la descoperirea trecutului.
„În acest caz, precum și în celelalte descoperiri făcute de mine, am specificat clar și în scris autorităților că nu doresc nicio recompensă. Eu fac totul din pasiune și mă bucur că pot contribui la descoperirea trecutului nostru”, a declarat orădeanul.
